„Smart City“ tinde să devină un fenomen național, peste 1.000 de proiecte „Smart“ fiind contorizate în prezent în România. Inițiativele „inteligente“ nu mai sunt însă doar apanajul orașelor, ci devin tot mai populare și în rândul comunităților mici, mai mult de 300 de comune având deja rezultate concrete în acest sens. Pentru a asigura reușita acestor proiecte, administrațiile locale au nevoie însă de know-how în domeniul finanțării, de strategii și modele de bune practici și de tehnologii validate de piață. Conferința „Smart Cities of România“ răspunde an de an acestor nevoi și prezintă soluții concrete apelând la reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor cu rol de reglementare și atribuții în zona de finanțare, dar și la specialiști din mediul privat.
„Smart Cities of România 2022“ – eveniment organizat de SCoR Cluster și desfășurat găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României și care a adunat o audiență de peste 400 de persoane – a abordat o largă varietate tematică, care a inclus de la strategiile naționale și inițiativele europene lansate, la oportunitățile finanțare disponibile și soluții tehnologice „smart“. Iată care au fost principalele mesaje ale participanților la ediția din aceast an a conferinței „Smart Cities of România“:
Proiectele de dezvoltare durabilă devin tot mai populare
În cei opt ani de când de când SCoR Cluster organizează conferința «Smart Cities of România» au avut loc evoluții importante, iar proiectele de dezvoltare durabilă au devenit tot mai populare, fenomen impulsionat de obiectivele ambițioase propuse de Uniunea Europeană, dar și de oportunitățile de finanțare disponibile în ciclul 2022-2027. La acest capitol România stă destul de bine dacă ne raportăm la nivel global – ocupăm poziția 30 din 163 de țări, dar nu mai stăm la fel de bine dacă ne raportăm la statele membre ale Uniunii Europene.
Devoltarea competențelor digitale este o prioritate critică
Investițiile în infrastructura informatică și în dezvoltarea competențelor digitale reprezintă una dintre prioritățile strategice fundamentale pe care România trebuie să le aibă în vedere pentru a-și putea defini un viitor sustenabil și pentru a-și menține și crește competitivitatea economică. Creșterea nivelului de digitalizare și de competențe digitale se întâmplă deja, dar, din păcate, destul de lent. Și asta deși România stă foarte bine, peste media regiunii, în ceea ce privește accesul la Internet în bandă largă, la numărul de specialiști în domeniul IT&C, dar și de nomazi digitali. Avem un capital uman foarte bun, însă avem și o discrepanță foarte mare între cei care dețin aceste competențe digitale și majoritatea populației, care nu le are.
Avem nevoie de colaborare interinstituțională
Eu cred că PNRR și următoarea perioadă de finanțare vor aduce modificări substanțiale asupra modului în relaționăm cu autoritățile publice, atât ca persoane fizice, cât și juridice. Depinde însă de noi toți să ne folosim de aceste oportunități care vor apărea și trebuie să avem încredere în colaborarea interinstituțională. Trebuie să înțelegem cu toții că, dacă nu vom colabora, nu vom putea ajunge la o Românie digitală.
Trecem de la Smart City la Smart Country
În cadrul proiectului «România durabilă» am efectuat pași importanți și trecem mai departe de conceptul de «Smart City» către cel de «Smart Country». Am înființat Comitetul interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, format din miniștri în funcție, Consiliul consultativ pentru dezvoltare durabilă și am finalizat Codul Sustenabilității, care va fi lansat în curând. Totodată, pe zona de educație, am finalizat instruirea a 150 experți în dezvoltare durabilă, o nouă meserie pe care am reușit să o înscriem în Catalogul de clasificare a ocupațiilor, dar și în Codul administrativ. Prin PNRR ne-am angajat ca, până în 2026, să pregătim alți 2.000 de experți în dezvoltare durabilă la nivelul administrațiilor publice locale. Tot prin intermediul PNRR vom înființa și un Centru de excelență pentru dezvoltare durabilă, care va oferi administrațiilor publice soluții, bune practici, informații legislative etc.
Guvernul ia lecții de „Policies coherence“
Adoptarea la nivelul directivelor europene a conceptelor «Digital» și «Green» are consecințe vizibile în programele de finanțare și în politicile naționale în diverse niveluri. Sunt componente ale politicii UE de care trebuie să ținem cont și care au consecințe favorabile și pentru noi. Mesajul major pe care însă nu reușim încă să-l asimilăm complet este acela că sinergiile sunt esențiale și complementaritatea contează dacă vrem să obținem transformare. (…) La nivel național avem PNRR, iar prin programele operaționale regionale mai avem disponibile câteva miliarde de euro accesibile prin strategiile de specializare inteligentă. Avem deci la dispoziție o căruță de bani, dar pentru a putea pune toate lucrurile la un loc avem nevoie de «Policies coherence», care să asigure promovarea sistematică a acțiunilor politice ce se consolidează reciproc între departamentele și agențiile guvernamentale, creând sinergii în vederea atingerii obiectivelor convenite. În prezent, la nivelul guvernului, se derulează un proiect OCDE care încearcă să ne dezvolte această capacitate pe care încă nu o deținem.
Cu cât devenim mai „smart“ cu atât crește și nivelul de risc
Odată cu implementarea infrastructurilor «smart» crește foarte mult și nivelul de risc. Pentru a asigura securitatea lor, dar și eficiența soluțiilor și sistemelor «inteligente» este nevoie de o platformă care să le interconecteze și să le protejeze. (…) Pentru a avea un sistem funcțional avem nevoie de tehnologie, de oameni și de proceduri. Sunt trei componente esențiale și trebuie depus un efort constant pentru a depista unde există lacune și pentru a găsi soluțiile necesare care să ne permită să creăm echilibrul între cele trei componente.
Românii cred în Smart City
Am realizat un studiu în Europa referitor la stadiul proiectelor «Smart City», în 550 de orașe cu peste 50.000 de locuitori din mai multe țări, printre care s-a aflat și România. Conform acestui studiu, 88% dintre europeni și 75% dintre români consideră că orașul lor a început parcursul de trasnformare digitală. De asemenea, 78% dintre europeni și 60% dintre români consideră că soluțiile «Smart City» sunt apreciate de autorități, care le consideră un domeniu important.
Există temeri generate de adopția soluțiilor digitale
Există o problemă de percepție la nivelul organizațiilor – atât a celor publice, cât și a celor din mediul privat – generată de ideea că implementarea soluțiilor digitale ar putea duce la concedierea angajaților. Nimeni nu își dorește așa ceva, însă există și situații în care anumite posturi nu își mai găsesc locul într-o lume digitală. Dar orice schimbare de acest tip vine și cu oportunități noi care generează valoare adăugată, iar reconversia personalului este o direcție de acțiune în acest sens. Nu trebuie pierdut din vedere însă cel mai important lucru – cu cât avansează mai rapid pe drumul digitalizarii, cu atât o companie devine mai competitivă, iar dacă stagnează și rămâne la aceleași tehnologii vechi probabil că toți angajații vor fi expuși riscului.
Cine se ocupă de proiectele de eficiență energetică în România?
La nivelul României există o oarecare confuzie în ceea ce privește ce entitate se ocupă de problema eficienței energetice. Se ocupă Direcția de eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei? Nu neapărat, pentru că pentru persoane fizice responsabil este Ministerul Mediului, care a și lansat numeroase programe în acest sens prin Administrația fondului de mediu. Pe zona de IMM-uri, lucrurile sunt iarăși împărțite, numeroase programe de finanțare fiind gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Și tot MIPE a lansat recent un program care finanțează proiectele unităților administrativ teritoriale de producere de energie din resurse regenerabile. (…) Un alt program de finanțare, derulat de Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei, este «Electric Up», prin care am finanțat producerea a 100 de kW din instalații fotovoltaice, cu obligativitatea instalării cel puțin a unei stații de încărcare cu două posturi.
Record la accesarea fondurilor pentru pistele de biciclete
La nivel de clădiri avem trei programe. Primul este deja celebrul «Casa verde», care se ocupă de panouri fotovoltaice și unde suntem pe cale să finalizăm analiza celor 45.000 de dosare depuse. Un proiect finalizat deja, dar pe care sperăm să îl reluăm anul viitor cu un buget mai generos, este «Casa eficientă energetic». Cel de al treilea proiect este «Eficiența energetică în clădiri publice», programul a fost lansat anul trecut, acum am terminat evaluarea și vom putea semna contractele în curând. La aceastea se adaugă programele pe zona de infrastructură, iar aici vorbim și de pistele de biciclete, care au avut un succes fenomenal – am stabilit chiar și un record fondurile epuizându-se în mai puțin de două minute.
Digitalizarea a luat-o înaintea securității energetice
În cadrul unei recente conferințe internaționale a Consiliului Mondial al Energiei desfășurate la Aberdeen s-a abordat marea trilemă din energie: securitatea în aprovizionare, protecția mediului și puterea consumatorului de a cumpără energie. Iar concluziile dezbaterilor care au durat aproape o zi a fost că toate aceste componente trebuie dezvoltate armonios, fără ca una să o ia înaintea celeilalte. (…) În cazul conceptului de «Smart City», componenta de digitalizare a luat-o însă foarte mult înaintea soluțiilor care asigură securitatea energetică.
Șanse reduse pentru clădirile vechi
În ceea ce privește creșterea nivelului de eficiență al cladirilor vechi aceasta presupune un efort foarte mare de investiție. Nu este imposibil, însă uneori este mai ușor să construiești ceva nou bine, decât să renovezi și să încerci să aduci la un nivel de performanță ceva vechi. Iar în ritmul în care mergem noi în România – avem doar 5% din rezidențial renovat – este puțin probabil că se va reuși. Și asta în condițiile în care noile ținte ale Comisiei Europene sunt ca întreg fondul construit să devină nZEB (nearly Zero-Energy Building) până în 2030, și ZEB, adică fără emisii, până în 2050.
Este nevoie de educație energetică a autorităților publice
Conform directivelor europene, astăzi ar fi trebuit să finalizăm contorizarea inteligentă în România. Tot directivele europene mai spun că până în 2035 trebuie să fim complet informatizați în energie – nu avem nicio șansă să fim gata până la termenul prevăzut și suntem pasibili de infringement. (…) Noi încercăm în cadrul clusterului SCoR ca, prin dialog, să împrietenim autoritățile locale cu aceste concepte moderne din domeniul energiei. Lucrurile nu sunt însă simple și avem nevoie de universitățile Politehnice care să stea alături de noi. (…) Trebuie să găsim o soluție prin care toate cele peste 2.800 de localități din România să aibă oameni instruiți pe aceste subiecte.
Tehnologii AI accesibile administrațiilor publice locale
Folosim tehnologiile de inteligență artificială în cadrul soluțiilor noastre de monitorizare urbană. Cu ajutorul AI putem livra toate informațiile neesare la nivelul unui oraș – unde s-a construit, ce s-a modificat, ce s-a demolat, o putem realiza în ce intervale se dorește, semstrial sau anual. (…) O altă inovație tehnologică o rerezinta soluțiile Cloud GIS care oferă utilizatorilor din cadrul entităților publice posibilitatea să interacționeze și editeze datele GIS și să genereze hărți tematice care să poată fi publicate pe site-ul propriu pentru informarea cetățenilor.
Finanțări de peste 1 miliard de euro pentru regiunea București-Ilfov
Un element de noutate survenit în activitatea ADBI constă în faptul că, pentru perioada 2021-2027 am devenit autoritate de management pentru programul operațional regional pentru regiunea București-Ilfov, care beneficiază de o alocare mult mai mare față de perioadele anterioare. Va fi o provocare pentru că vom avea o alocare de peste 1 miliard de euro, pentru 8 priorități. (…) Programul este în consultare publică și se află faza finală de aprobare la Comisia Europeană. Lansarea oficială va avea loc în decembrie, iar începând de anul viitor vom organiza seminarii specifice pe tipurile de criterii de eligibilitate pentru fiecare prioritate.
Sisteme IT integrate pentru managementul mobilității urbane
Integrarea reprezintă un proces complex pe care am început să-l realizăm prin coordonarea și corelarea mijloacelor de transport de suprafață. (…) Am început cu un singur operator, STB SA București, apoi am integrat și alți operatori, din Voluntari, Chitila și Buftea. Un alt palier al integrării a fost atins în 2017, când am unificat titlurile de transport cu rețeaua subterană și am corelat programele de circulație ale celor două rețele. (…) Ultimul palier al integrării a fost atins anul acesta și a constat în integrarea rețelei de tren metropolitan cu celelalte două rețele. (…) Avem în plan utilizarea tehnologiilor de Business intelligence pentru optimizare managementului mobilității urbane, a unui sistem integrat de trafic management – proiectul depus prin PNRR tocmai a fost aprobptat – și nu în ultimul rând a unui sistem integrat de informare statică și dinamică pentru călători.
Cu ocazia conferinței „Smart Cities of România 2022“, SCoR Cluster a anunțat și semnarea unui acord de colaborare punctuală cu Asociația Română pentru Smart City (ARSC).
„Ca în fiecare an suntem bucuroși ca, prin organizarea conferinței «Smart Cities of România», să oferim un cadru de dezbatere a diferitelor aspecte care sprijină evoluția către dezvoltare sustenabilă a orașelor și a comunitaților teritoriale. Este un demers necesar în contextul actual, pentru că parcurgem o perioada caracterizată de schimbări majore, cu oportunități și provocări și cu evoluții dificil de anticipat“, a declarat în finalul evenimentului Stelian Arion, președintele SCoR Cluster.
SCoR Cluster mulțumește pe această cale instituțiilor publice, asociațiilor și companiilor care au sprijinit organizarea conferinței „Smart Cities of România 2022“:
- Partener instituțional: Camera de Comerț și Industrie a României
- Partner Gold: Fortinet
- Parteneri Silver: Altimate, Canon, Micro Mapper, Photomapping, Vodafone