„Smart City“ tinde să devină un fenomen național, peste 1.000 de proiecte „Smart“ fiind contorizate în prezent în România. Inițiativele „inteligente“ nu mai sunt însă doar apanajul orașelor, ci devin tot mai populare și în rândul comunităților mici, mai mult de 300 de comune având deja rezultate concrete în acest sens. Pentru a asigura reușita acestor proiecte, administrațiile locale au nevoie însă de know-how în domeniul finanțării, de strategii și modele de bune practici și de tehnologii validate de piață. Conferința „Smart Cities of România“ răspunde an de an acestor nevoi și prezintă soluții concrete apelând la reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor cu rol de reglementare și atribuții în zona de finanțare, dar și la specialiști din mediul privat.

„Smart Cities of România 2022“ – eveniment organizat de SCoR Cluster și desfășurat găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României și care a adunat o audiență de peste 400 de persoane – a abordat o largă varietate tematică, care a inclus de la strategiile naționale și inițiativele europene lansate, la oportunitățile finanțare disponibile și soluții tehnologice „smart“. Iată care au fost principalele mesaje ale participanților la ediția din aceast an a conferinței „Smart Cities of România“:

Proiectele de dezvoltare durabilă devin tot mai populare
  În cei opt ani de când de când SCoR Cluster organizează conferința «Smart Cities of România» au avut loc evoluții importante, iar proiectele de dezvoltare durabilă au devenit tot mai populare, fenomen impulsionat de obiectivele ambițioase propuse de Uniunea Europeană, dar și de oportunitățile de finanțare disponibile în ciclul 2022-2027. La acest capitol România stă destul de bine dacă ne raportăm la nivel global – ocupăm poziția 30 din 163 de țări, dar nu mai stăm la fel de bine dacă ne raportăm la statele membre ale Uniunii Europene.  

Devoltarea competențelor digitale este o prioritate critică
  Investițiile în infrastructura informatică și în dezvoltarea competențelor digitale reprezintă una dintre prioritățile strategice fundamentale pe care România trebuie să le aibă în vedere pentru a-și putea defini un viitor sustenabil și pentru a-și menține și crește competitivitatea economică. Creșterea nivelului de digitalizare și de competențe digitale se întâmplă deja, dar, din păcate, destul de lent. Și asta deși România stă foarte bine, peste media regiunii, în ceea ce privește accesul la Internet în bandă largă, la numărul de specialiști în domeniul IT&C, dar și de nomazi digitali. Avem un capital uman foarte bun, însă avem și o discrepanță foarte mare între cei care dețin aceste competențe digitale și majoritatea populației, care nu le are.  

Avem nevoie de colaborare interinstituțională
  Eu cred că PNRR și următoarea perioadă de finanțare vor aduce modificări substanțiale asupra modului în relaționăm cu autoritățile publice, atât ca persoane fizice, cât și juridice. Depinde însă de noi toți să ne folosim de aceste oportunități care vor apărea și trebuie să avem încredere în colaborarea interinstituțională. Trebuie să înțelegem cu toții că, dacă nu vom colabora, nu vom putea ajunge la o Românie digitală.  

Trecem de la Smart City la Smart Country
  În cadrul proiectului «România durabilă» am efectuat pași importanți și trecem mai departe de conceptul de «Smart City» către cel de «Smart Country». Am înființat Comitetul interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, format din miniștri în funcție, Consiliul consultativ pentru dezvoltare durabilă și am finalizat Codul Sustenabilității, care va fi lansat în curând. Totodată, pe zona de educație, am finalizat instruirea a 150 experți în dezvoltare durabilă, o nouă meserie pe care am reușit să o înscriem în Catalogul de clasificare a ocupațiilor, dar și în Codul administrativ. Prin PNRR ne-am angajat ca, până în 2026, să pregătim alți 2.000 de experți în dezvoltare durabilă la nivelul administrațiilor publice locale. Tot prin intermediul PNRR vom înființa și un Centru de excelență pentru dezvoltare durabilă, care va oferi administrațiilor publice soluții, bune practici, informații legislative etc.  

Guvernul ia lecții de „Policies coherence“
  Adoptarea la nivelul directivelor europene a conceptelor «Digital» și «Green» are consecințe vizibile în programele de finanțare și în politicile naționale în diverse niveluri. Sunt componente ale politicii UE de care trebuie să ținem cont și care au consecințe favorabile și pentru noi. Mesajul major pe care însă nu reușim încă să-l asimilăm complet este acela că sinergiile sunt esențiale și complementaritatea contează dacă vrem să obținem transformare. (…) La nivel național avem PNRR, iar prin programele operaționale regionale mai avem disponibile câteva miliarde de euro accesibile prin strategiile de specializare inteligentă. Avem deci la dispoziție o căruță de bani, dar pentru a putea pune toate lucrurile la un loc avem nevoie de «Policies coherence», care să asigure promovarea sistematică a acțiunilor politice ce se consolidează reciproc între departamentele și agențiile guvernamentale, creând sinergii în vederea atingerii obiectivelor convenite. În prezent, la nivelul guvernului, se derulează un proiect OCDE care încearcă să ne dezvolte această capacitate pe care încă nu o deținem.  

Cu cât devenim mai „smart“ cu atât crește și nivelul de risc
  Odată cu implementarea infrastructurilor «smart» crește foarte mult și nivelul de risc. Pentru a asigura securitatea lor, dar și eficiența soluțiilor și sistemelor «inteligente» este nevoie de o platformă care să le interconecteze și să le protejeze. (…) Pentru a avea un sistem funcțional avem nevoie de tehnologie, de oameni și de proceduri. Sunt trei componente esențiale și trebuie depus un efort constant pentru a depista unde există lacune și pentru a găsi soluțiile necesare care să ne permită să creăm echilibrul între cele trei componente.  

Românii cred în Smart City
  Am realizat un studiu în Europa referitor la stadiul proiectelor «Smart City», în 550 de orașe cu peste 50.000 de locuitori din mai multe țări, printre care s-a aflat și România. Conform acestui studiu, 88% dintre europeni și 75% dintre români consideră că orașul lor a început parcursul de trasnformare digitală. De asemenea, 78% dintre europeni și 60% dintre români consideră că soluțiile «Smart City» sunt apreciate de autorități, care le consideră un domeniu important.  

Există temeri generate de adopția soluțiilor digitale
  Există o problemă de percepție la nivelul organizațiilor – atât a celor publice, cât și a celor din mediul privat – generată de ideea că implementarea soluțiilor digitale ar putea duce la concedierea angajaților. Nimeni nu își dorește așa ceva, însă există și situații în care anumite posturi nu își mai găsesc locul într-o lume digitală. Dar orice schimbare de acest tip vine și cu oportunități noi care generează valoare adăugată, iar reconversia personalului este o direcție de acțiune în acest sens. Nu trebuie pierdut din vedere însă cel mai important lucru – cu cât avansează mai rapid pe drumul digitalizarii, cu atât o companie devine mai competitivă, iar dacă stagnează și rămâne la aceleași tehnologii vechi probabil că toți angajații vor fi expuși riscului.  

Cine se ocupă de proiectele de eficiență energetică în România?
  La nivelul României există o oarecare confuzie în ceea ce privește ce entitate se ocupă de problema eficienței energetice. Se ocupă Direcția de eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei? Nu neapărat, pentru că pentru persoane fizice responsabil este Ministerul Mediului, care a și lansat numeroase programe în acest sens prin Administrația fondului de mediu. Pe zona de IMM-uri, lucrurile sunt iarăși împărțite, numeroase programe de finanțare fiind gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Și tot MIPE a lansat recent un program care finanțează proiectele unităților administrativ teritoriale de producere de energie din resurse regenerabile. (…) Un alt program de finanțare, derulat de Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei, este «Electric Up», prin care am finanțat producerea a 100 de kW din instalații fotovoltaice, cu obligativitatea instalării cel puțin a unei stații de încărcare cu două posturi.  

Record la accesarea fondurilor pentru pistele de biciclete
  La nivel de clădiri avem trei programe. Primul este deja celebrul «Casa verde», care se ocupă de panouri fotovoltaice și unde suntem pe cale să finalizăm analiza celor 45.000 de dosare depuse. Un proiect finalizat deja, dar pe care sperăm să îl reluăm anul viitor cu un buget mai generos, este «Casa eficientă energetic». Cel de al treilea proiect este «Eficiența energetică în clădiri publice», programul a fost lansat anul trecut, acum am terminat evaluarea și vom putea semna contractele în curând. La aceastea se adaugă programele pe zona de infrastructură, iar aici vorbim și de pistele de biciclete, care au avut un succes fenomenal – am stabilit chiar și un record fondurile epuizându-se în mai puțin de două minute.  

Digitalizarea a luat-o înaintea securității energetice
  În cadrul unei recente conferințe internaționale a Consiliului Mondial al Energiei desfășurate la Aberdeen s-a abordat marea trilemă din energie: securitatea în aprovizionare, protecția mediului și puterea consumatorului de a cumpără energie. Iar concluziile dezbaterilor care au durat aproape o zi a fost că toate aceste componente trebuie dezvoltate armonios, fără ca una să o ia înaintea celeilalte. (…) În cazul conceptului de «Smart City», componenta de digitalizare a luat-o însă foarte mult înaintea soluțiilor care asigură securitatea energetică.  

Șanse reduse pentru clădirile vechi
  În ceea ce privește creșterea nivelului de eficiență al cladirilor vechi aceasta presupune un efort foarte mare de investiție. Nu este imposibil, însă uneori este mai ușor să construiești ceva nou bine, decât să renovezi și să încerci să aduci la un nivel de performanță ceva vechi. Iar în ritmul în care mergem noi în România – avem doar 5% din rezidențial renovat – este puțin probabil că se va reuși. Și asta în condițiile în care noile ținte ale Comisiei Europene sunt ca întreg fondul construit să devină nZEB (nearly Zero-Energy Building) până în 2030, și ZEB, adică fără emisii, până în 2050.  

Este nevoie de educație energetică a autorităților publice
  Conform directivelor europene, astăzi ar fi trebuit să finalizăm contorizarea inteligentă în România. Tot directivele europene mai spun că până în 2035 trebuie să fim complet informatizați în energie – nu avem nicio șansă să fim gata până la termenul prevăzut și suntem pasibili de infringement. (…) Noi încercăm în cadrul clusterului SCoR ca, prin dialog, să împrietenim autoritățile locale cu aceste concepte moderne din domeniul energiei. Lucrurile nu sunt însă simple și avem nevoie de universitățile Politehnice care să stea alături de noi. (…) Trebuie să găsim o soluție prin care toate cele peste 2.800 de localități din România să aibă oameni instruiți pe aceste subiecte.  

Tehnologii AI accesibile administrațiilor publice locale
  Folosim tehnologiile de inteligență artificială în cadrul soluțiilor noastre de monitorizare urbană. Cu ajutorul AI putem livra toate informațiile neesare la nivelul unui oraș – unde s-a construit, ce s-a modificat, ce s-a demolat, o putem realiza în ce intervale se dorește, semstrial sau anual. (…) O altă inovație tehnologică o rerezinta soluțiile Cloud GIS care oferă utilizatorilor din cadrul entităților publice posibilitatea să interacționeze și editeze datele GIS și să genereze hărți tematice care să poată fi publicate pe site-ul propriu pentru informarea cetățenilor.  

Finanțări de peste 1 miliard de euro pentru regiunea București-Ilfov
  Un element de noutate survenit în activitatea ADBI constă în faptul că, pentru perioada 2021-2027 am devenit autoritate de management pentru programul operațional regional pentru regiunea București-Ilfov, care beneficiază de o alocare mult mai mare față de perioadele anterioare. Va fi o provocare pentru că vom avea o alocare de peste 1 miliard de euro, pentru 8 priorități. (…) Programul este în consultare publică și se află faza finală de aprobare la Comisia Europeană. Lansarea oficială va avea loc în decembrie, iar începând de anul viitor vom organiza seminarii specifice pe tipurile de criterii de eligibilitate pentru fiecare prioritate.  

Sisteme IT integrate pentru managementul mobilității urbane
  Integrarea reprezintă un proces complex pe care am început să-l realizăm prin coordonarea și corelarea mijloacelor de transport de suprafață. (…) Am început cu un singur operator, STB SA București, apoi am integrat și alți operatori, din Voluntari, Chitila și Buftea. Un alt palier al integrării a fost atins în 2017, când am unificat titlurile de transport cu rețeaua subterană și am corelat programele de circulație ale celor două rețele. (…) Ultimul palier al integrării a fost atins anul acesta și a constat în integrarea rețelei de tren metropolitan cu celelalte două rețele. (…) Avem în plan utilizarea tehnologiilor de Business intelligence pentru optimizare managementului mobilității urbane, a unui sistem integrat de trafic management – proiectul depus prin PNRR tocmai a fost aprobptat – și nu în ultimul rând a unui sistem integrat de informare statică și dinamică pentru călători.  

Cu ocazia conferinței „Smart Cities of România 2022“, SCoR Cluster a anunțat și semnarea unui acord de colaborare punctuală cu Asociația Română pentru Smart City (ARSC).

„Ca în fiecare an suntem bucuroși ca, prin organizarea conferinței «Smart Cities of România», să oferim un cadru de dezbatere a diferitelor aspecte care sprijină evoluția către dezvoltare sustenabilă a orașelor și a comunitaților teritoriale. Este un demers necesar în contextul actual, pentru că parcurgem o perioada caracterizată de schimbări majore, cu oportunități și provocări și cu evoluții dificil de anticipat“, a declarat în finalul evenimentului Stelian Arion, președintele SCoR Cluster.

SCoR Cluster mulțumește pe această cale instituțiilor publice, asociațiilor și companiilor care au sprijinit organizarea conferinței „Smart Cities of România 2022“:

• Partener instituțional: Camera de Comerț și Industrie a României
• Partner Gold: Fortinet
• Parteneri Silver: Altimate, Canon, Micro Mapper, Photomapping, Vodafone

• Timp de lucru redus de la 8 ore la 6 ore?!
• Comunicare, traininguri și team building în timpul orelor de lucru: 1 oră pe zi?!
• Salarii semnificativ crescute – mult peste nivelul inflației?!
• Toate acestea simultan în aceeași organizație?!

Pare imposibil.

Dar, dacă ne uităm la evoluția exponențială a tehnologiei din ultimile decenii, atunci aceste lucruri nu ar trebui să fie imposibile. La noi în organizație, în start-up-ul nostru, aceste lucruri sunt implementate. Putem realiza acest lucru pentru că ne bazăm pe mai mulți piloni resurse, know-how, tehnologie, atitudine față de muncă și inovare. Acești piloni au la bază: baze de date GIS colectate timp de peste 20 de ani, digitalizare, tehnologia AI, învățarea și implementarea noilor tehnologii, care ne cresc exponențial productivitatea și fac aceste lucruri posibile.

Doriți să aflați modelul nostru de business în start-up-ul nostru? Și cum să-l aplicați în organizațiile și comunitățile dumneavoastră?

Haideți să aflați în 10 noiembrie 2022 la Conferința online Smart Cities of Romania!

Vă aștept cu drag la conferință!

József Kuszalik
Antreprenor

În Statele Unite, legea privind investițiile și locurile de muncă în infrastructură (Infrastructure Investment and Jobs Act, n.trad.) valorează 1.2 miliarde USD și este considerată o investiție „care se face o dată la o generație". O mare parte din acești bani vor ajunge la administrațiile statale și locale din întreaga țară. Aproape toată infrastructura reparată, înlocuită sau ale cărei lucrări sunt la început are măcar un element digital. Fie că este vorba de poduri, baraje, drumuri sau conducte de apă uzată, toate acestea au componente de rețea, de la senzori pasivi care raportează condițiile de mediu la dispozitive de tehnologie operațională (OT) care controlează funcțiile de bază.

Considerente pentru liderii guvernamentali cu privire la problematica infrastructurii

O mare parte din finanțarea pentru infrastructură nouă va merge către administrațiile statale pentru a fi distribuită; alte fonduri vor ajunge direct la administrațiile locale. Dar, în orice jurisdicție s-ar afla, iată câteva subiecte pe care oficialii guvernamentali ar trebui să le ia în considerare atunci când planifică sau execută modernizări ale infrastructurii:

1. Atenție la interoperabilitate
Este prea facil să ne concentrăm asupra abordării separate a fiecăreia dintre aceste infrastructuri digitale - mai ales că banii provin adesea dintr-o sursă de finanțare care se axează pe o anumită misiune (în cazul unei agenții federale care ar putea distribui fonduri în cadrul Infrastructure Investment and Jobs Act). Este de așteptat ca fondurile să fie cheltuite de către oficialii administrațiilor statale și locale sau de către partenerii lor din sectorul privat pentru proiecte distincte în infrastructuri specifice. Deși acest rezultat este de înțeles, adoptarea unei astfel de viziuni ierarhice înguste generează o formă de miopie instituțională care limitează beneficiile potențiale ce pot fi obținute din investiția unitară și modernizarea simultană a mai multor infrastructuri. Poate cineva să prevadă acum în ce fel va fi util, de exemplu, ca întrerupătoarele de cale ferată și conductele de apă uzată să comunice între ele? Probabil că nu - dar nici atunci când a fost semnat, în 1956, proiectul de lege care a creat sistemul de autostrăzi interstatale din Statele Unite ale Americii nu ar fi putut nimeni să prevadă cum modernizarea infrastructurii rutiere va transforma viața americanilor și chiar peisajul țării.

Pentru cei care sunt îngrijorați că legăturile între aceste infrastructuri disparate vor oferi actorilor rău intenționați o capacitate mai mare de a ataca mai multe sectoare și de a crea un impact mai larg, realitatea este că asistăm deja la activități cibernetice rău intenționate care vizează multiple sectoare sau care demonstrează capacitatea de a trece de la o infrastructură critică la alta. Dacă nu reușim să ne asigurăm că infrastructura noastră modernizată are o componentă de securitate care poate măcar să facă schimb de date privind amenințările, vom fi nepregătiți să facem față amenințărilor deja prezente și care, probabil, vor deveni din ce în ce mai serioase.

2. Planificați pe termen lung

Tehnologia digitală evoluează și se îmbunătățește rapid, dar de obicei infrastructura fizică nu ține pasul. Cel puțin un oraș important din SUA încă folosește conducte de apă care au fost instalate înainte de Războiul Civil. Spre deosebire de aparatele noastre electronice personale, situație în care schimbăm în mod obișnuit produsele mai vechi cu altele noi și îmbunătățite, infrastructura nu se poate pur și simplu "scoate și înlocui", așdar este esențial să fie luate în considerare implicațiile pe termen lung ale achizițiilor. Dacă aveți posibilitatea de a alege, în loc să adăugați hardware dificil de actualizat ulterior, optați pentru soluții bazate pe software, cum ar fi rețelele definite prin software (de exemplu, rețelele de arie largă definite prin software sau SD-WAN) și soluțiile cloud. În măsura în care aceleași capabilități pot fi obținute fie prin soluții fie bazate pe software, fie bazate pe hardware, abordările bazate pe software se pot actualiza și îmbunătăți mai rapid și cu costuri mai accesibile.

Stabiliți cerințe funcționale generale în loc să identificați niveluri specifice de performanță. Folosind ca exemplu securitatea cibernetică, luați în calcul posibilitatea de a solicita ca dispozitivele de infrastructură să utilizeze capabilități de protecție și detecție în punctele finale și capabilități de răspuns (EDR), în loc să specificați cât de rapide sau cuprinzătoare ar trebui să fie acestea. Alegeți standarde care pot evolua, cum ar fi standardele relevante ale Institutului Național de Standarde și Tehnologie (NIST) sau ale Organizației Internaționale de Standarde (ISO), care vor fi actualizate. Definirea unor niveluri de performanță specifice (cum ar fi „utilizarea unei criptări pe 512 biți”) poate fi atractivă pe termen scurt, dar riscă să blocheze aspecte importante ale performanței într-o obsolescență prematură, pe măsură ce tehnologia și amenințările evoluează. Alegerea funcțiilor definite prin software și a standardelor derivate extern poate oferi un anumit grad de protecție pentru infrastructură în viitor.

3. Securitatea trebuie să fie un element esențial

Prioritățile de top pentru tehnologiile operaționale din infrastructură sunt, de obicei, siguranța în operare și fiabilitatea. Securitatea este pe locul al treilea. Dar securitatea cibernetică trebuie să fie inclusă în orice proiect de infrastructură. În caz contrar, nu numai că infrastructura respectivă și utilizatorii acesteia sunt vulnerabili din cauza naturii interconectate a acesteia, ci devenim cu toții, colectiv, vulnerabili la defecțiuni în cascadă și la consecințe care se pot răspândi în diverse sectoare și regiuni.

Noile obiective comune de bază ale CISA privind performanța în materie de securitate cibernetică (Common Baseline Cybersecurity Performance Goals , n.trad.) sunt destul de cuprinzătoare și oferă modele care pot ajuta persoanele nespecializate să planifice implementarea. Aceste obiective sunt și ușor de utilizat și se pot și adapta atât la utilizarea de către organizații de tipul furnizorilor mici de infrastructură locală, cât și la organizațiile mari, care dispun de departamente de experți și de instrumente cibernetice. Urmărirea unor obiective comune ar trebui să faciliteze interoperabilitatea în tot spectrul de dimensiuni și complexitate a organizațiilor conectate în cadrul infrastructurilor și între acestea.

Începeți cu elementele de bază. O analiză recentă efectuată de Centrul pentru Securitatea Internetului (Center for Internet Security , n. trad.) reiterează faptul că implementarea unui set modest de măsuri de igienă cibernetică de bază/esențiale poate reduce vulnerabilitatea la atac cu 75%. Acestea sunt măsuri care pot fi puse în aplicare chiar și de către furnizorii mici de infrastructură cu personal și resurse limitate.

Pentru organizațiile de infrastructură mici, cum ar fi utilitățile publice, care ar putea avea nevoie de protecție suplimentară, externalizarea Securității ca Serviciu (Security-as-a-Service, n. trad.) ar putea fi mai fezabilă decât încercarea de a o asigura intern, cu resurse umane limitate în materie de securitate. Soluțiile de Securitate ca Serviciu variază de la oferte simple, cum ar fi produsele de nișă gestionate extern, până la oferte mai complexe, cum ar fi SOC-as-a-Service sau portofolii complete de capabilități gestionate extern. Aceste produse sunt disponibile într-o gamă variată de niveluri de performanță și de preț. În unele cazuri, potențialii utilizatori s-ar putea grupa în piețe de stat sau regionale, ceea ce le-ar permite astfel obținerea de prețuri mai bune și le-ar asigura o mai mare eficiență în materie de securitate.

Următorii pași pentru o infrastructură sigură

Infrastructura noastră modernă trebuie să fie "inteligentă". Infrastructurile disparate ar trebui să fie capabile să comunice între ele, iar pentru interoperabilitate agențiile de finanțare și furnizorii de infrastructură trebuie să planifice din timp, pentru a evita soluțiile de tip "siloz". Deoarece amenințările se pot deplasa în rețele și către alte rețele, nicio infrastructură nu își poate permite să funcționeze într-un vid informațional, iar planurile de securitate cibernetică trebuie să includă schimbul de informații privind amenințările. Nu vă puteți proteja împotriva unei amenințări pe care nu o înțelegeți și pe care nu o puteți vedea. Atacurile cibernetice sunt inevitabile, așa că furnizorii de infrastructură ar trebui să fie capabili să își coordoneze răspunsurile pentru a-și îmbunătăți capacitatea de recuperare în urma acestora. La fel cum echipele de prim-răspuns din jurisdicțiile vecine trebuie să fie capabile să se folosească de comunicații comune în cazul unei urgențe care necesită un răspuns multijurisdicțional, este mai ușor să planificați interoperabilitatea în prima linie decât să improvizați în timpul unei crize.

Altimate este o companie românească de înaltă tehnologie care integrează, dezvoltă și implementează soluții și produse destinate securității fizice, informatice și comunicațiilor, precum și soluții inteligente de management al traficului.

În portofoliul nostru regăsesc sisteme de ultimă generație care protejează mediul, sunt eficiente din perspectiva costurilor și răspund provocărilor cu care se confruntă orice comunitate din secolul XXI: digitalizare, mobilitate urbană, securitate și soluții IT.

Altimate furnizează soluții integrate de trafic și transport public care îmbunătățesc siguranța și confortul în trafic.

• Sisteme inteligente de management al traficului
• Centre de comandă și control, inclusiv aplicație pentru managementul traficului urban
• Management al transportului public
• Sisteme de supraveghere video a traficului, detecție de incidente, recunoaștere și interpretare a numerelor de înmatriculare
• Sisteme de informare a pasagerilor și a participanților la trafic
• Soluții de taxare și plată electronică a titlurilor de călătorie
• Sisteme de management al parcărilor
• Sisteme pentru impunerea legislației rutiere
• Stații SMART/electrice pentru măsurarea diferiților parametri
• Soluții de iluminat public și arhitectural

Soluții pentru transport interurban

• Sisteme de gestionare a traficului pe autostrăzi, poduri, în tunele
• Sisteme de taxare și clasificare a vehiculelor
• Sisteme de supraveghere video a traficului, detecție de incidente, recunoaștere și interpretare numere de înmatriculare, inclusiv impunerea legislației rutiere
• Panouri cu mesaje variabile
• Sisteme de cântărire în mișcare
• Centre de comandă și control, inclusiv aplicație pentru managementul traficului interurban
• Stații meteo și senzori pentru detectarea stării carosabilului